Proiectul este realizat in colaborare oficiala cu UMF “Carol Davila” Bucuresti, precum si cu alte Universitati de Medicina din Romania si va avea loc Sambata,  16 octombrie 2010 in fiecare centru universitar medical din Romania: Arad, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu, Targu Mures, Timisoara.

Inscrierile au inceput deja si se vor va incheia joi, 7 octombrie. Aceasta necesita inregistrarea pe site-ul oficial al Simularii http://rezidentiat.sscr.ro precum si achitarea unei sume de 20 RON ce va acoperi cea mai mare parte din costurile logistice ale examenului, ale materialelor informative, protocol si alte suprize.

Totul se va desfasura dupa un program strict, concomitent in toate centrele universitare din tara. Intrarea in sali a participantilor va incepe la 8:30 pentru ca la 9:30 sa inceapa examinarea efectiva ce va dura 4 ore si va consta in 200 de intrebari tip grila, 50 complement simplu si 150 complement grupat, dupa modelul examenului de rezidentiat propiu-zis, cu intrebari din materia acreditata. In jurul pranzului va incepe corectarea grilelor cu un scanner si un soft specializat urmand ca in  majoritatea centrelor sa  existe un invitat special care va intretine o discutie libera cu studentii participanti pe teme legate de rezidentiat si nu numai. Partea cea mai interesanta va fi probabil realizarea unui clasament national si simularea repartizarilor pe specializari ce se va desfasura precum o teleconferinta intre toate centrele universitare.

In cadrul acestei Simulari Nationale a Examenului de Rezidentiat, ai parte de o multitudine de oportunitati: ai acces la unul din cele mai complete portaluri de informatii despre rezidentiat, participi, iar apoi ai acces la rezultatele unor studii stiintifice realizate cu aceasta ocazie, sustii un examen cu intrebari verificate, iti vezi pozitia in clasamentul national al rezultatelor, participi la discutii pe tema examenului sau anexe de interes general cu invitati din Universitate sau Sistemul Sanitar, participi la simularea repartizarii pe specialitati pe baza locului in clasamentul national si preferintelor personale.

Te invitam asadar sa participi la una din cele mai importante si de anvergura actiuni de pana acum pentru sprijinirea medicinistilor ce sunt in pragul sustinerii examenului de rezidentiat!

Viziteaza : http://rezidentiat.sscr.ro .

In timpul unui ciclu menstrual normal mucoasa uterina (numita endometru) se ingroasa pregatindu-se pentru sarcina. Daca nu ramai insarcinata in luna respectiva, corpul tau elimina endometrul in timpul menstruatiei. In cazul endometriozei, din cauze inca necunoscute medicilor, un tesut asemanator endometrului  se dezvolta inafara uterului: la nivelul ovarelor, trompelor uterine, sau perineului. Uneori acesta apare si in colul uterin, vagin, rect, vezica urinara, sau intestine.

Acest tesut se comporta la fel ca endometrul: mai intai se acumuleaza iar apoi este eliminat in timpul menstruatiei. Dar, spre deosebire de mucoasa uterina, acest tesut nu poate fi eliminat in mod normal, cauzand iritatii, inflamatii si aparitia cicatricelor. Proliferarea acestui tesut impiedica eliberarea ovulelor sau fertilizarea acestora de catre spermatozoizi.

Pe langa infertilitate, semnele si simptomele endometriozei sunt:
 - Durere in timpul contactului sexual
 - Durere in timpul mictiunii
 - Crampe dureroase in timpul menstruatiei
 - Durere abdominala acuta inainte sau dupa menstruatie
 - Dureri pelvine cronice sau dureri lombare
 - Flux menstrual abundent sau sangerari inafara menstruatiei
 - Oboseala

Tratamentul infertilitatii

In cazul in care o femeie nu reuseste sa ramana insarcinata, deciziile terapeutice pentru endometrioza ar trebuie sa fie mai complexe.
In cazul unor dureri puternice cauzate de endometrioza la o femeie care doreste sa ramana insarcinata, prima optiune de tratament pentru controlul durerii este chirurgia laparoscopica. (Terapia hormonala pentru endometrioza impiedica aparitia sarcinii).
Daca infertilitatea se asociaza si cu o forma mai usoara de endometrioza se considera necesara insamantarea artificiala intrauterina sau fertilizarea in vitro (in laborator), ceea ce determina o crestere a sansei de a ramane insarcinata. In cazul unei forme moderate sau severe de endometrioza, doctorul va indica laparoscopia pentru a vedea si indeparta semnele de endometrioza. Chirurgia laparoscopica poate indeparta durerea cauzata de endometrioza si astfel crescand si sansa de ramane insarcinata. De asemenea fertilizarea in vitro creste sansele de a ramane insarcinata atunci cand o femeie are o forma moderat sau severa de endometrioza care cauzeaza infertilitate.

Dupa laparoscopie, urmatoarea atitudine terapeutica depinde de severitatea endometriozei si de varsta femeii. Daca o femeie are peste 35 de ani mai are putin timp pentru a ramane insarcinata – calitatea ovulului se inrautateste si riscul de avort creste cu inaintarea in varsta.

Majoritatea femeilor care sufera de endometrioza pot avea copii. Dar daca nu reusesti sa ramai insarcinata, cauza poate fi reprezentata de endometrioza. Pentru a fi sigura, poti efectua o laparoscopie -metoda de examinare ce consta in introducerea unui instrument optic in cavitatea abdominala. Diagnosticul poate fi apoi confirmat printr-o biopsie. Daca ai fost diagnosticata cu endometrioza, dispui de mai multe optiuni de tratament, in functie de severitatea bolii.

Medicatia, ca atare sau asociata cu tratamentul chirurgical poate reduce inflamatia si durerea. Chirurgia consta in indepartarea, in masura posibilului, a tesutului afectat. La unele femei chirurgia sporeste in mod semnificativ sansele de a ramane insarcinate. Totusi, in cazul endometriozei severe, numarul sarcinilor reusite este redus.

Intrucat numeroase femei cu endometrioza au dereglari de ovulatie, o alta optiune de tratament consta in luarea medicamentelor de fertilitate (Clomid) care stimuleaza ovulatia. Terapia cu hormoni poate fi de asemenea indicata din acelasi motiv. Daca incepi sa ai o ovulatie normala, medicul iti poate recomanda inseminarea artificiala  -procedura care consta in introducerea spermei direct in uter.

Nu pierde din vedere faptul ca tratamentul standard pentru endometrioza poate impiedica instalarea sarcinii, sau poate provoca malformatii congenitale grave. Nu uita sa informezi medicul ca incerci sa ramai insarcinata daca iti prescrie un tratament pentru endometrioza.

Se pare totusi ca femeile care au avut copii prezinta mai putine riscuri decat femeile nulipare. Un studiu recent arata ca exercitiile fizice intense reduc in mod semnificativ nivelul de estrogen din sange si deci riscul de endometrioza. Pe de alta parte, utilizarea unui sterilet este considerata drept un factor agravant.

GnRH si doze crescute de progesteron pot determina demineralizarea osului. Efectele secundare ale GnRH-ului determina administrarea unei doze mici de hormon sau asocierea cu alte medicamente, precum si folosirea GnRH doar 6 luni. Efectul unei doze mari de progesteron asupra osului este scazut; este necesara o terapie de 2 ani pentru a cauza probleme la nivelul osului. Dupa aceasta terapie, densitatea osoasa revine la normal in ceea mai mare parte sau in totalitate.
S-a dovedit in unele studii ca la femeile cu forme severe de endometrioza care sunt infertile terapia timp de 6 luni cu GnRH inaintea fertilizarii in vitro creste sansa de a reusi conceperea unei sarcini.
Unele studii arata ca folosirea terapiei cu GnRH dupa chirurgie poate prelungi durata perioadelor nedureroase, impiedica proliferarea si refacerea endometriozei.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: brânca ursului, coada şoricelului, creţişoară, sunătoare, turiţă mare.

Modul de preparare al plantelor medicinale:

Brânca ursului (Heracleum spondylium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este o plantă care contribuie la intensificarea circulaţiei sangvine în zona pelviană fiind indicată la toate dereglările ginecologice. Se poate lua însă mai eficient în diferite combinaţii.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este indicat însă consumul de amestec fiind mai eficient. Ajută la reglarea circulaţiei la nivelul pelvian şi reglează nivelul estrogenic, de asemenea conţine o serie de substanţe antibiotice.

Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este planta cel mai des indicată pentru toate cazurile de dereglări menstruale. Se poate lua mai eficient în combinaţii.

Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Ajută şi la calmarea nervoasă şi este mult mai eficientă în diferite combinaţii.

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se indică în special pentru eliminarea toxinelor din organism. Se poate şi această plantă lua în diferite combinaţii. Nu se supra-dozează singură deoarece poate să producă eliminarea nisipului urinar şi a pietrelor din organism şi chiar eventual dacă sunt mai multe să producă înfundarea canalelor.

Se va face ceai combinat din 2-3 plante sau chiar din toate. Se pune 1 linguriţă de amestec la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi din acest ceai combinat. De asemenea se poate lua Imunogrip produs de Plantextract Cluj care ajută la întărirea sistemului imunitar. În acest caz se va consuma acest produs conform indicaţiilor producătorului.

De asemenea se va lua zilnic 1 linguriţă de drojdie de bere care are foarte multă vitamina B necesară refacerii organismului şi de asemenea fructe proaspete pentru vitamina C şi câte 1 linguriţă de ulei presat la rece pentru vitamina E.

Se va exclude din alimentaţie carnea de porc, grăsimile, produsele lactate grase, conservele de carne, mezelurile, alimentele prăjite, condimentele iuţi, oţetul, alcoolul, zahărul, cafeaua, ciocolata, coca-cola, morcovii şi sfecla roşie, mărar, soc, pătrunjel, soia (aceste legume au efect estrogenic, fiind interzise în endometrioză).

Trataţi constipaţia- cu tărâţe de grâu, o linguriţă dimineaţa şi una seara, după ce au fost lăsate la muiat câteva ore.

O zi pe săptămână consumaţi în exclusivitate numai fructe şi legume crude.

Pentru curăţirea vezicii biliare- o dată pe săptămână, luaţi un amestec de 4 linguri de ulei de măsline presat la rece, cu suc de lămâie, înainte de masă, după care vă culcaţi pe partea dreaptă timp de 30 de minute.

Pentru eliminarea toxinelor- beţi ceai de păpădie (Taraxacum officinalis) rădăcină. Se pune pentru acesta 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute apoi se strecoară. Se consumă 2 căni pe zi, de preferinţă între intervalul de la apariţia menstruaţiei până în a şasea zi a ciclului, adică în perioada când se întrerupe administrarea ceaiului din amestecul de plante de mai sus.

Tinctura de propolis- se va lua 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale, puse pe miez de pâine. În general se pun 2 picături la 1 cm cub de miez de pâine. Aşa are mult mai mare eficienţă.

Histerectomia

In cazurile severe de endometrioza, se poate practica o histerectomie totala, cu extirparea ambelor ovare (ovarectomie). Aceasta operatie este ultima optiune, in special pentru femeile de varsta reproductiva. Histerectomia antreneaza o menopauza precoce iar dupa aceasta interventie femeia nu mai poate ramane insarcinata.

Perioada de recuperare
Recuperarea dupa histerectomie necesita timp. Spitalizarea dupa interventia chirurgicala este in medie de 1 sau 2 zile, dar sunt cazuri ce pot necesita pana la 4 zile de spitalizare.

Histerectomia abdominala
Recuperarea completa necesita 4 pana la 8 saptamani. Pacienta va putea sa creasca treptat nivelul de efort fizic depus zilnic. In primele 2 sau 3 saptamani este importanta odihna. Dupa aceasta perioada, pacienta isi poate relua o parte din activitatile zilnice obisnuite si chiar se poate intoarce la locul de munca, daca acesta nu este foarte solicitant din punct de vedere fizic.
In primele 2 saptamani postoperator trebuie evitate ridicarea greutatilor. La aproximativ 6 saptamani dupa histerectomie se pot relua baile si activitatea sexuala.

Histerectomia laparoscopica sau vaginala
Recuperarea dupa histerectomia vaginala laparoscopica, necesita un timp semnificativ mai mic decat cea abdominala. In cazul histerectomiei laparoscopice supracervicale pacientele isi pot relua activitatile zilnice obisnuite dupa 1 sau 2 saptamani.
La 4 pana la 6 saptamani postoperator este indicat un consult medical. Reluarea tuturor activitatilor uzuale, inclusiv a contactului sexual, este posibila dupa 6 pana la 8 saptamani postoperator.
Mod de viata dupa histerectomie

Eficienta histerectomiei
Majoritatea femeilor declara o inbunatatire a simptomatologiei (inclusiv a durerii pelvine, a balonarilor, a functiei sociale si fizice) dupa histerectomie. Totusi, durerea pelvina, durerile de spate sau un contact sexual dureros, pot persista sau pot reapare dupa interventia chirurgicala. Rata de succes este mai mica la femeile care au mai avut in antecedente o interventie chirurgicala in regiunea pelvina sau care au facut radioterapie in aceasta zona.

Statusul emotional dupa histerectomie
Majoritatea femeilor au temeri atunci cand se confrunta cu posibilitatea efectuarii unei histerectomii. Acest fapt este bazat in principal pe importanta pe care femeia o atribuie uterului, pe teama legata de sanatatea proprie, de evolutia relatiilor personale si a activitatii sexuale dupa histerectomie. In eventualitatea unei histerectomii, o discutie medic-pacienta poate fi extrem de folositoare pentru indepartarea temerilor acesteia.
La scurt timp dupa histerectomie, pot apare modificari ale statusului emotional. Un studiu amplu a demonstrat o imbunatatire a dispozitiei, a calitatii vietii, a functiei sociale si fizice dupa histerectomie. Aproape trei sferturi din femeile chestionate in acest studiu au declarat ca inaintea interventiei chirurgicale sufereau de depresie sau anxietate, stari ce au disparut la 12 luni dupa histerectomie. Femeile care au necesitat consiliere psihologica pentru tulburari emotionale, au avut rezultate mai putin satisfacatoare din punct de vedere psihic, comparativ cu cele care nu au avut nevoie de consiliere anterior histerectomiei.

De retinut!
Inainte de a efectua histerectomia medicul va incerca si alte variante terapeutice. El va trebui sa explice pacientei riscurile si beneficiile imediate si pe termen lung a fiecarei optiuni terapeutice.
Histerectomia este tratamentul de electie pentru cancerele organelor pelvine, a infectiei severe a uterului sau a hemoragiilor ce nu poate fi controlate.
Dupa histerectomie sarcina nu mai este posibila. Daca pacienta doreste sa ramana insarcinata, histerectomia nu reprezinta cea mai buna optiune terapeutica in afectiuni precum fibroamele uterine, endometrioza sau prolapsul organelor pelvine. In acest caz se vor lua in consideratie alte variante de tratament. Histerectomia nu este folosita pentru evitarea unei sarcini. Exista numeroase metode contraceptive sigure si eficiente. Acestea sunt individualizate pentru fiecare femeie in parte prin cabinetele de planning familial.
In cazul unor afectiuni, precum endometrioza, in care ovulatia agraveaza simptomatologia, se poate considera si extirparea ovarelor (ooforectomie) concomitent cu cea a uterului. Indepartarea chirurgicala a ovarelor inainte de menopauza fiziologica, determina scaderea brusca a nivelului de estrogen si creste riscul de aparitie a osteoporozei (oase moi si fragile). Desi terapia hormonala de substituie reduce riscul de osteoporoza, ea determina cresterea riscului de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale. Inainte de inceperea unui tratament hormonal de substitutie, pacienta trebuie sa fie informata despre riscurile si beneficiile acestui tratament, precum si de alte optiuni terapeutice.

Nu exista un tratament ideal pentru toate pacientele, dar majoritatea femeilor care sufera de endometrioza gasesc o solutie pentru reducerea simptomelor. Daca durerea persista, sau daca gasirea unui tratament eficient dureaza ceva timp, se pot adopta unele masuri pentru reducerea disconfortului. Baile calde, pernele electrice sau alte surse de caldura aplicate pe abdomenul inferior ajuta la relaxarea muschilor pelvieni si la reducerea crampelor si durerilor menstruale.

Nu exista un tratament optim universal valabil.

Desi endomatrioza nu se vindeca, tratamentul recomandat poate inlatura durerea si rezolva infertilitatea. Tratamentul depinde de severitatea simptomelor si de dorinta de a ramane insarcinata.

Recomandarea terapeutică constă în intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea ţesutului ectopic sau tratamentul cu Danazol, un antiestrogenic, dar acest medicament produce efecte secundare neplăcute. De altfel boala tinde să revină după câtva timp şi dacă se agravează, singura soluţie ar fi histerectomia ( înlăturarea  uterului). Cred că tratamentul trebuie să vizeze posibilii factori care au dus la apariţia bolii, încercând să eliminăm toxinele acumulate, să echilibrăm balanţa hormonală, să întărim sistemul nervos central.

Tratamentele încearcă să obţină ameliorarea durerii sau tratarea sterilităţii, în condiţiile în care în prezent nu există nici un tratament pentru această afecţiune.

Tratamentul endometriozei asociaza tehnicile medicale cu cele chirurgicale si va fi ales in functie de severitatea semnelor si simptomelor, precum si de dorinta pacientei de a avea copii.

Medicamentele analgezice
Pentru calmarea durerii, medicul poate recomanda analgezice, precum ibuprofen (Advil, etc.). Totusi, daca durerea nu cedeaza nici dupa luarea dozei maxime, trebuie adoptat un alt tratament pentru reducerea semnelor si simptomelor.

Terapia hormonala
Terapia hormonala este eficienta in reducerea sau eliminarea durerii cauzate de endometrioza, deoarece fluctuatiile hormonale din timpul ciclului menstrual determina ingrosarea, dezintegrarea si sangerarea implantelor endometriale.

Contraceptivele orale – contribuie la controlarea hormonilor responsabili pentru acumularea lunara de tesut endometrial. La majoritatea femeilor, menstruatia devine mai scurta si mai putin abundenta atunci cand iau aceste contraceptive. In plus, tratamentul reduce si chiar elimina durerea care insoteste endometrioza.

Agonistii si antagonistii de Gn-RH (Hormon eliberator de gonadotrofina) – aceste medicamente blocheaza eliberarea de hormoni care stimuleaza ovarele. Astfel, se intrerupe menstruatia si se reduce nivelul de estrogen, determinand micsorarea implantelor endometriale. Agonistii si antagonistii de GnRH antreneaza o menopauza artificiala ce poate avea efecte adverse, precum bufeurile de caldura sau uscaciunea vaginala. O doza mica de estrogen poate fi luata odata cu aceste medicamente pentru a reduce efectele secundare.

Danazol (Danocrine). Un alt medicament care blocheaza producerea de hormoni ce stimuleaza ovarele, oprind menstruatia si simptomele endometriozei este danazol. In plus, acest medicament intrerupe proliferarea endometrului.
Danazol a fost utilizat pentru tratarea femeilor cu endometrioza inca din anii 1970. A fost medicamentul cel mai frecvent folosit la începutul anilor 1980, dar utilizarea sa a scăzut semnificativ după introducerea agoniştilor GnRH la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990.
Danazol este un androgen sintetic. Androgenii sunt hormonii produsi de testicule la sexul masculin. Ele sunt responsabile pentru funcţionarea sistemului reproductiv masculin şi dezvoltarea caracteristicilor de sex masculin, cum ar fi părul facial şi o vocea groasa. Ovarele, de asemenea, produc cantităţi mici de androgeni.
Danazol este un tratament eficient pentru endometrioza, şi are aceeaşi eficacitate ca şi alte tratamente hormonale. Cu toate acestea, ea are multe reacţii adverse de tip androgenic. Acestea includ creşterea în greutate, acnee, ten si par gras, balonare, retenţie de lichide, modificări de voce, creşterea părului pe corp, scaderea in mărime a sanilor, scăderea libidoului şi marirea clitorisului (rar). Efectele sale secundare neplăcute şi tendinţa sa de a afecta în mod negativ nivelul lipidelor din sânge (colesterol) au determinat excluderea sa ca medicament de prima alegere in tratamentul endometriozei.

Medroxiprogesteron. Administrat pe cale injectabila, acest medicament opreste menstruatia si proliferarea implantelor endometriale, reducand astfel semnele si simptomele endometriozei. Printre efectele sale secundare se numara luarea in greutate si starile de depresie.

Inhibitorii de aromataza – acesti inhibitori, utilizat in tratamentul cancerului de san, pot fi eficienti si in tratarea endometriozei. Inhibitorii de aromataza blocheaza conversia hormonilor androstendiona si testosteron in estrogen precum si producer de estrogen de catre implantele endometriale. Astfel, organismul este lipsit de estrogenul necesar pentru proliferarea endometrului.

Recomandari majore in endometrioza

• La majoritatea pacientelor cu dureri pelvine, tratamentul cu agonişti GnRH timp de minim 3 luni sau cu Danazol timp de minim 6 luni au eficienţă similară.
• In cazul tratamentului cu agonişti GnRH se recomandă asocierea unei terapii alternative pentru reducerea sau eliminarea pierderii osoase indusa de agoniştii GnRH.
• Terapia cu agonişti GnRH se poate începe la femeile cu dureri pelvine cronice chiar în absenţa confirmării chirurgicale a endometriozei, dar după excluderea riguroasă a altei cauze a durerii pelvine.
• Pentru tratamentul durerilor pelvine în endometrioză sunt eficiente şi contraceptivele orale (pilula anticoncepţională) sau medroxiprogesteronul acetat forma depot, tratamente mai accesibile din punct de vedere al costului.
• Terapia de substituţie hormonală cu estrogeni nu este contraindicată după efectuarea unei histerectomii cu anexectomie bilaterală pentru endometrioză.
• In endometrioza severă, tratamentul medical este frecvent insuficient.
• Deoarece endometrioza este imprevizibilă şi poate regresa spontan, la pacientele asimptomatice se recomandă conduita de expectativă.
• In comparaţie cu laparotomia, laparoscopia operatorie în tratamentul chirurgical al durerii pelvine legată de endometrioză se asociază cu recuperare mai rapidă, risc mai redus de formare a aderenţelor postoperatorii şi rată mai mică de complicaţii.
• Costul tratamentului cu Danazol este mai redus decât cel al tratamentului cu analogi GnRH şi mai scump decât cel al tratamentului cu pilule anticoncepţionale sau medroxiprogesteron acetat.
• Danazol, în doză de 600-800 mg pe zi este la fel de eficient ca şi agoniştii GnRH, dar se asociază cu o incidenţă semnificativ crescută a reacţiilor adverse.
• Agoniştii GnRH se asociază cu scăderea densităţii osoase (demineralizare osoasă) şi cu simptome vasomotorii (valuri de căldură, migrenă, depresie, uscăciune vaginală cu dispareunie).

Ar trebui folosita terapia hormonala pentru tratarea endometriozei?

• Daca terapia hormonala nu este eficienta sau daca proliferarile endometriale afecteaza alte organe, urmatoarea etapa necesara este tratamentul chirurgical pentru a indeparta proliferarile endometriale si cicatricele mucoasei. Acesta consta intr-una sau mai multe incizii mici, fiind numita laparoscopie. Dupa tratamentul chirurgical, terapia hormonala poate preveni refacerea endometriozei. Tratamentul chirurgical indeparteaza durerea pentru un an sau 2 ani, desi la 20% dintre femei aceasta persista.
  In cazurile severe de endometrioza optiunea terapeutica consta in indepartarea uterului si a ovarelor histerectomie si ovarectomie bilaterala). In urma acestei terapii se instituie menopauza precoce. Aceasta terapie radicala este rezervata la femeile care nu au avut copii si la care celelalte tratamente au avut efecte scazute. Cu toate acestea mai mult de 15% din femei continua sa prezinte dureri dupa aceasta terapie radicala.

Reaparitia durerii dupa terapia hormonala

• Dupa orice tratament hormonal, durerea din endometrioza poate sa reapara:
  - intr-un an, mai mult de 20% din femeile tratate cu medicamente hormonale au din nou dureri
  - la 37% din femeile care au facut tratament hormonal pentru formele moderate de endometrioza, durerile apar 5 ani mai tarziu de la terminarea tratamentului
  - la 74% din femeile care au facut tratament hormonal pentru formele severe de endometrioza, durerile apar 5 ani mai tarziu de la terminarea tratamentului.
  Folosirea GnRH-ului sau a progesteronului pentru tratarea reaparitiei durerii se recomanda atunci cand durerile sunt la fel sau mai puternice ca la inceput.

Singura metodă de diagnosticare exactă a endometriozei este laparoscopia, ce se combină uneori cu biopsia. Prin intermediul laparoscopiei, endometrioza poate fi atât depistată, cât şi tratată pe cale chirurgicală.

Pentru a diagnostica o endometrioza sau o alta afectiune ce determina dureri pelvine, medicul va face o anamneza (va pune intrebari legate de prezenta simptomelor, de localizarea lor si de momentul in care se manifesta durerile). Apoi, medicul va efectua un examen pelvic pentru a depista eventualele chisturi pe organele reproductive sau a tesutului cicatricial la nivelul uterului. Deseori cresterile endometriale nu pot fi depistate decat daca au dus la formarea unui chist.
Alte teste pentru identificarea semnelor fizice ale endometriozei sunt:

Ecografia transvaginala

Ecografia transvaginala  consta in introducerea unui tub in vagin, pentru a obtine imagini ale organelor reproductive.

Laparoscopia

Intrucat implantele endometriale nu pot fi depistate cu ajutorul altor teste, o metoda frecventa de a stabili cu precizie diagnosticul de endometrioza este laparoscopia.
Se face o mica incizie sub ombilic, prin care se introduce un tub subtire (laparoscop), ce permite vizualizarea organelor pelvine sau abdominale. La femeile cu endometrioza, laparoscopia va oferi informatii despre localizarea si dimensiunile implantelor, informatii ce vor fi utilizate in alegerea unui tratament. Uneori, semnele si simptomele sunt atat de evidente incat laparoscopia nu este necesara.

Analize de sange

Cercetatorii au incercat sa gaseasca o substanta a carei dozare in sange sa permita diagnosticarea bolii (marker). Pe de alta parte, prin dozarea markerilor, este posibila evaluarea gradului de evolutie a bolii.
In cazul endometriozei, este vorba despre markerul CA 125, al carui nivel normal este de 35 unitati internationale/ ml sange. Atunci cand nivelul este mai mare, exista suspiciunea de endometrioza.
Din nefericire, unele paciente au un nivel normal de CA 125, desi sufera de endometrioza. Acest test arata o crestere a nivelului la femeile cu endometrioza in stare avansata, dar el nu poate depista cazurile de endometrioza usoara sau moderata.
Pe de alta parte, marirea nivelului de CA 125 se produce in cazul altor boli precum cancerul ovarian sau uterin.

Exista si cateva cazuri mai severe de endometrioza care negestionate corect pot invalida pacienta. Este vorba de prezenta endometriozei pe intestine, a nodulilor aflati intre rect si fundul de Sac Douglass ori a ADENOMIOZEI, care este considerata o forma de endometrioza mai aparte, datorata situarii ei in peretii muschiului uterin (endometrioza fiind considerata exclusiv o boala extrauterina). Din pacate in ultimul caz este si mai greu de diagnosticat acest lucru, datorita situarii tesutului endometrial afectat. In mod normal, ar trebui prelevat tesut endometrial afectat din cavitatea uterina pentru efectuarea unei biopsii, fapt deosebit de dificil si care necesita o experienta aparte a medicului specialist dar si posiblitatea prelevarii lui. Si nu in ultimul rand singurul mod care poate aduce certitudine in diagnosticul adenomiozei este histeroctomia, ceea ce face mult mai dificila afectiunea pentru o pacienta care urmareste sa obtina o sarcina.

Persoanele care pot evalua endometrioza si pot reduce durerea sunt:
- medicii de familie
- medicii ginecologi
- medicii internisti
- asistentele medicale
- medicii rezidenti

In cazul in care exista o situatie mai complicata sau problema principala a femeii este infertilitatea, aceasta se poate adresa:
- medicului endocrinolog care se ocupa de reproducere
- medicului chirurg
- medicului ginecolog, mai ales daca endometrioza este diagnosticata superficial si pentru a fi tratata cu metode terapeutice noi.